Informații generale

Alcoolul

 

Consumul regulat de alcool (vin, bere, spirtoase) poate să crească sau să micşoreze cantitatea de glucoză din sânge şi contribuie la luarea în greutate. Consumat în cantități mari, alcoolul dăunează sănătății oricui, inclusiv persoanelor cu diabet. Alcoolul este metabolizat la nivelul ficatului, iar în cazul unei persoane cu greutate corporală normală, metabolizarea unui pahar de alcool durează aproximativ 2 ore. Când o cantitate mare de alcool este consumată într-un interval scurt de timp, organismul nu metabolizează întreaga cantitate de alcool, iar excesul este distribuit și la nivelul altor organe, cum ar fi creierul. Astfel se explică greața, durerile de cap, somnolența și celelalte manifestări întâlnite în caz de alcoolism.

Alcoolul este un puternic inhibitor al gluconeogenezei și poate fi o cauză de hipoglicemie la cei cu diabet zaharat. La pacienții cu diabet tratați cu insulină sau sulfonilureice alcoolul poate provoca hipoglicemii severe. Ingestia de alcool poate crește nivelul trigliceridelor circulante. La consumatorii cronici de alcool poate apărea neuropatia alcoolică, care poate agrava simptomele neuropatiei diabetice.

Pentru o persoană cu diabet, o jumătate de pahar cu alcool poate însemna un drum către camera de gardă a unui spital. Din acest motiv, persoanele cu diabet pot consuma numai ocazional alcool sau atunci când nivelul de zahăr din sânge este bine controlat și doar cu acordul medicului curant. De regulă, pacienții cu diabet zaharat, cei supraponderali, cei cu hipertensiune arterială sau care au nivelul trigliceridelor ridicat trebuie să-și întrebe medicul curant dacă pot să consume băuturi alcoolice. Persoanele diagnosticate cu diabet și cu un nivel ridicat de trigliceride nu trebuie să consume alcool, deoarece afectează capacitatea ficatului de a filtra grăsimile din sânge.

 

Hidratarea

 

Deshidratarea este un sindrom clinic care apare în momentul în care organismul nu are suficiente lichide pentru a-și îndeplini funcțiile. Deshidratarea poate fi ușoară sau severă, cu apariția comei, care pune viața în pericol. În încercarea de a scădea concentrația glucozei sangvine, rinichii au nevoie de o cantitate mai mare de lichide pentru a dilua glucoza care urmează a fi prelucrată. Aceste lichide vor fi eliminate de organism sub formă de urină. Deoarece rinichii folosesc și elimină în exces lichidele, persoanele cu diabet au adesea senzația pronunțată de sete care va duce la creșterea volumului de fluide băute și la urinări mai frecvente, prin care se pierde în continuare o mare cantitate de lichide din corp. Când rinichii încep să sesizeze că organismul se deshidratează, vor reține fluidele și nu le vor mai elimina sub formă de urină. Odată cu ele, este reținută și glucoza, dar și alte toxine prelucrate în mod normal de rinichi. Diabeticii au un nivel mai mare al glucozei în sânge. Din acest motiv, ei trebuie să consume regulat o cantitate mai mare de lichide, chiar dacă nu au senzația de sete. Apa este, bineînțeles, lichidul ideal pentru hidratarea organismului.

 

 

 

 

 

 

Grăsimile

 

Este cunoscut faptul că persoanele care suferă de diabet zaharat trebuie să evite grăsimile dăunătoare. Este știut faptul că un nivel crescut al colesterolului reprezintă un factor de risc ce determină afecţiuni cardiace. În aceeaşi măsură, diabetul este afecţiunea în care scade nivelul colesterolului bun şi creşte nivelul colesterolului rău, de aceea nu este recomandat ca acele persoane care suferă de diabet de tip 2 să mai adauge în dietă un surplus de grăsimi nesănătoase.

Este important ca persoanele care suferă de diabet să evite alimentele bogate în grăsimi şi cu un conţinut ridicat de colesterol. Ghidurile recomandă persoanelor care suferă de diabet şi de afecţiuni cardiace un nivel al LDL- colesterolului mai mic sau egal cu 70mg/dL, iar persoanelor care suferă numai de diabet până la 100 mg/dL. Este recomandat sa discutați cu medicul dumneavoastră curant care este nivelul limită pentru dumneavoastră și care sunt măsurile pe care trebuie să le luați!

 

Fructele

 

Căpșuni, zmeură, coacăze, mure, afine: o porție (250 g) de fructe de pădure sau de căpșuni pot oferi energia de care aveți nevoie. Aceste fructe au un conținut ridicat de antioxidanți (în special cele închise la culoare),întăresc sistemul imun și previn posibilele afecțiuni oculare la care sunt expuse persoanele cu diabet.

Mere: specialiștii spun că merele sunt cele mai bune fructe pentru diabet, se pot găsi în orice anotimp și sunt perfecte pentru o gustare la locul de muncă sau în pauza de studiu. Aceste fructe au un conținut bogat de pectină, o fibră solubilă cu proprietăți anti-inflamatorii, care îmbunătățește funcțiile intestinale și reglează nivelul zahărului din sânge.

Piersici: sunt aromate și suculente. Bogate în fibre, vitamine și antioxidanți, piersicile sunt bucuria zilelor de vară. Specialiștii recomandă să se consume proaspete, nu confiate sau din compot.

 

Carbohidrații

 

Tipul și cantitatea de carbohidrați sunt extrem de importante pentru controlul diabetului. Relația dintre cantitatea de insulină din organism și carbohidrații consumați determină cantitatea de glucoză în sânge.

Pentru a înțelege relația dintre carbohidrați și organism, și cum influențează această relație cursul bolii, trebuie să știți câte ceva despre indexul glicemic al alimentelor, îndulcitori, deserturi și băuturi alcoolice îndulcite.

Indicele glicemic al unui aliment este asemănător unui indicator, fiind corelat cu viteza prin care anumiţi carbohidraţi din acel aliment ajung în sânge şi duc la creşterea nivelul de zahăr din sânge.

Alimentele cu valori mici ale indicelui glicemic determină o creştere şi o scădere lentă a zahărului din sânge, potolesc foamea pe perioade mai lungi şi reduc poftele alimentare, decât cele cu valori mari.

Trebuie însă reţinut faptul că gradul în care creşte zahărul în sânge nu depinde doar de indicele glicemic, ci şi de cantitatea de alimente consumată.